 |
- câţi fraţi mai ai mă copilaş?-doi ...trâi, patru. doua fete şi io. |
 |
dacă i- am zâmbit si am îmbrăţişat-o cu drag mare a fost nu pentru că a fost "mai frumoasă azi" , ci pentru că ce e al ei e pus de-o parte. în spatele ridicatului inofensiv din umeri e frumuseţe, simplitate, bunătate, e poate un cuvânt sau două şoptite cu blândeţe doar pentu că pe acelea le meriţi şi nimic mai mult! e încă un om frumos ce îmi fură mereu zâmbete de pe chip şi le transformă minunat în sentimente, care coboară adânc în inimă si, care, fără doar şi poate, ci pur si simplu va rămenea acolo! |
 |
zâmbete pe strada acorduri minore cu ritm de zâmbit, cu îmbrăţisări de dat şi cu Bucurie de luat! |
când am zărit-o, steluţă mare alergănd pe trecere, am zâmbit, apoi urgent m-am ridicat şi mi-am despreunat braţele iar ea atunci m-a văzut . cât poate însemna un om?! o îmbrăţişare, un chip senin mereu zâmbitor. nu o cunosc adevărat, dar mi-e dragă pentru că.. pentru că e copil fain!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu