cucui la genunchiul stâng, vânătaie la piciorul drept, ceva durere care se trezește odată cu primul pas și adoarme înapoi destul de repede... da! în mare cam atât mă doare pe dinafară. pe dinăuntru acuma îs mai multe, nu le descos și nici nu le mai bag în samă pe unele că-s prea vechi. săptămâna trecută pe vremea asta ceream un ceas de răgaz pentru o plimbare pe câmp cu o carte și atât. acum tot ceea ce cer e un dram de odihnă. nu multă, doar cât să o putem lua mâine de la capăt.
săptămâna asta nu te-am vizitat deloc, dar am scuză! Dacă ar fi toate taberele ca cea care a luat-o azi spre casă cu pleoapele ude, ce fain ar fi... am descoperit și am învățat destule. am văzut că sunt oameni care au o inimă frumoasă, cu luciul ei aparte într-un fel, dar care-i cam ascunsă. vreau să cred că am mai descoperit-o puțin, măcar pentru cele două timișorence. am vrut doar să le arăt că tot omu, fie el cât de „șmen”, are și el inimă, are un suflet și o fărâmă de bine care nu trebuie să le uite. trebuie să lași să curgă sentimentele, fie ele de orice fel, ai și tu un mic sentimentalist în tine, împrietenește-te cu el, vei vedea cu alți ochi lumea, apoi și îți garantez că va fi cu mult mai limpede decât înainte. ce mă bucur că le-am cunoscut, sper că le-am ajutat, așa, cât am putut. mulțumesc!
peseu: am primit trei adrese azi. iuuuuuhuuu! una de peste ocean.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu