chiar nu mai ştiu (ce-i cu mine) cu lumea, cu oamenii...
am vrut să-ţi spun altceva. am vrut să-ţi spun că aşa m-am bucurat să-i văd în seara asta. chiar ne era dor. nu-i aşa? aşa mi-au spus, că le era dor de noi. mi-au adus aminte de grafartuşti, de muzică, de mine şi de vioară... da, asta am vrut să-ţi spun, da, că am un gând de copil îndrăgostit, să învăţ să cânt la vioară... cam prea de tot, ai zice, nu? şi eu, dar cred că dacă ar fi l-aş face cu cel mai mare drag, aş da tot din mine pentru că, pentru că iubesc!
îmi vine să plâng...
tu să nu plângi, doar păstrează-ţi bunătatea şi fii om mereu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu