efectiv nu ştiu deloc ce se întamplă cu mine în ultima vreme, dar nu îmi place! atâta că mă supune la tăcere, de fapt la a vorbi prin linişte şi dacă ai cu cine "să linişteşti" e de-a dreptul pansament pentru suflet... tot am zis eu că îs tare ticăloasă! şi chiar sunt, de nu să poate!
la amiaz am fost la un copil drag. neinvitate binenţeles. ne-am făcut simţită prezenţa aruncând cu mere pe balcon, doar nu era să îi trimitem un mail cu pufuleţi, mere şi bomboane. ştii cum îi vorba? "hai la noi, vorbim nimica!" , no cam aşa o fost! dar te rog din suflet să mă ierţi!
stăteam şi mă gândeam la un moment dat la cu totul alte lucruri. la început mi-a părut rău că nu aveam aparatul să capturez nişte imagini frumoase. mi-a fugit mintea în toate părţile în jumătatea aceea de ceas. de la "ce caut aici? " până la "ce copil frumos e omuleţul ăsta..." . nici amu nu mi prea bine, dar mâine mă duc la copilaşi. să vezi acolo suferinţă si bucurie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu